112 Georgeta Corniţă priveşte conţinutul trimite la o opoziţie de acelaşi fel în planul expresiei: mare/mic, dar mare/măricel). 3. Mijloacele non-verbale (extralingvistice) reprezintă cca. 60% din ansamblul comunicării umane. Folosite de orice fiinţă pentru a comunica, mijloacele non-verbale se constituie în paradigme specifice atunci când devin componente ale sistemului de comunicare umană. Într-un fel sau altul, ele se adaugă mijlocului fundamental care este limbajul articulat, considerat în forma sa individuală de produs-text (Coşeriu 2000). Codul lingvistic, aparent suficient în celelalte tipuri de comunicare, se completează în comunicarea orală cu semne care vin din alte coduri, cele mai utilizate fiind codul paralingvistic, cel gestual, al mimicii, al mişcărilor trupului, al obiectelor extracorporale, proxemic, iconic etc, semne care se adaugă competenţei idiomatice, venind dintr-o tradiţie a comunităţii culturale sau se adaugă atât competenţei elocuţionale, idiomatice cât şi competenţei expresive, aparţinând individului ca act de creaţie. Semne indiciale de cele mai multe ori, mijloacele nonverbale de comunicare reprezintă mijloacele primare sau aşa-zişii indici ostensivi primari sau secundari ai comunicării umane. De altfel, E.T. Hall afirma că 60% din comunicările noastre sunt nonverbale, iar cercetătorii domeniului comunicării au identificat şapte sute de mii de semnale fizice, Birdwhistell estimând că doar mimica feţei modulează de expresii, iar mâna generează 5000 de gesturi verbalizabile (apud Rovenţa -Frumuşani 1999: 181). "Înnăscute sau dobândite, voluntare sau involuntare, codificate sau personalizate, gesturile însoţesc, explică, 110
Limbajul Trupului In Dragoste Allan Pease 73.pdf
156 Georgeta Corniţă Mijloacele tradiţionale de comunicare dialogică implică, în varianta acceptată de noi, cele două tipuri: mijloace verbale propriu-zise, folosind drept canal vocea, paralimbajul, şi mijloace non-verbale constituite din limbajul trupului, (gestică, mimică, poziţia corpului, contactul vizual, contactul fizic etc.), obiecte extracorporale şi proximitate. Ceea ce trebuie subliniat este exploatarea concomitentă şi obligatorie a mijloacelor verbale în combinare cu unul sau mai multe din mijloacele extraverbale, fapt care influenţează în mod specific structura expresiei lingvistice. În comunicarea orală tradiţională atât emiterea cât şi receptarea folosesc în mod creativ combinaţia de limbaje, pentru receptor fiind de o mare importanţă mijloacele extraverbale care completează insuficienţa enunţului lingvistic marcat în cele mai multe cazuri de elipsă, clişee, formule sau fiind percepute gramatical ca enunţuri neîncheiate. Tot la receptare, înţelegerea enunţului depinde de acordul sau dezacordul semantic dintre expresia lingvistică şi celelalte mijloace de comunicare utilizate. Numai prin perceperea întregului creat de toate aceste mijloace, receptorul poate să-şi elaboreze rapid şi corect strategia de răspuns, absolut necesară în fluidizarea comunicării. Realizarea feed-back-ului este esenţială pentru evoluţia conversaţiei. În alt sens, atunci când nu se impun restricţii temporale şi de eficienţă comunicaţională, expresia lingvistică spontană este marcată de redundanţă, repetiţiile, reluările, explicaţiile, tautologiile fiind principalele cauze ale lungirii enunţului, fără ca semnificaţia acestuia să aibă de câştigat, ba uneori, chiar de pierdut. 154
169 Dialogul în paradigma comunicării gestica, 114 glosematica, 50 Goffman, 104 Goody, 131, 135, 143, 144, 162 Greimas, 160, 162 Grice, 42, 75, 83, 101, 164 H Hall, 104, 110, 117, 119, 120, 122, 144, 162 Hampden-Turner, 135, 144, 163 Hudson, 138 iconicul, 104 iconul, 47 idiolectul, 140 imagine acusticã, 106 implicatură, 42, 77, 78, 82, 83 imuabil, 109 imuabilitatea, 109 incomunicabilitatea, 23 indicele, 47 inferenţă, 77 informaţie, 50 instrucţiune, 42, 77 insuficienţa, 33, 70, 152, 154 intenţia de comunicare, 67 intenţia de semnificare, 67 interlocutor, 44, 72, 74, 95, 119, 129, 133, 138, 139, 143 interpretant, 46, 47, 102, 103 intersubiectivitate, 13 intonaţia, 31, 121 inventio, 55 Ionescu-Ruxăndoiu, 61, 73, 76, 144, 163 Iordan, 37, 39, 160, 163 Irimia, 146, 160, 163 I ironia, 45, 79, 85, 155 înregistrarea, 58 înţelegerea, 5, 8, 16, 21, 30, 45, 78, 82, 125, 134, 139, 154 judecata, 37, 138 kinezica, 112 I J K L lege a discursului, 42, 75 legea exhaustivităţii, 75 legea litotei, 75, 76, 77, 82 Levinson, 43, 62, 75, 87 limba, 46, 48, 49, 50, 51, 52, 107 limbaj, 6, 7, 9, 11, 13, 14, 16, 21, 23, 25, 28, 36, 38, 39, 42, 48, 58, 63, 64, 73, 82, 97, 102, 112, 127, 128, 129, 130, 134, 148, 150, 153, 160, 162 limbajul analogic, 131 limbajul articulat, 105 limbajul conversaţional, 146 limbajul trupului, 53, 100, 111, 145, 164 linear, 48, 107 lingvistica comunicaţională, 28 lingvistica discursului, 30 lingvistica limbilor, 29, 32 lingvistica vorbirii, 29, 32 literalitate, 156 litota, 85 locutor, 44, 113, 138, 147, 2ff7e9595c
Comments